Cap.27.

Capitolul 27.
BPDV.

-”Pariu ca nu sti nimic de niciun pariu?intrebarea asta mi-a frant inima pentru ca am simtiti cum imi galopa in piept ,cum sufletul mi se strangea tot mai mult.Am fost o idioata si o tampita si de ”n” ori proasta ca am crezut in cuvintele lui.Am crezut pentru o fractiune de secunda ca el s-ar fi schimbat macar putin.Ca as putea sa vorbesc cu el ca si cu un om matur,dar el tot ce face este sa se poarte copilareste,neuitand sa-si bata joc.Asta este daca sunt o idioata,pacat ca nu e un radar care sa semnaleze asta,pentru ca as fi prima amendata.Paharul ce il aveam in mana l-am lasat sa cada neputincios.M-am mirat cand m-am trezit ,eram bandajata ,iar ranile nu mi le mai simteam.Sunt sigura ca i-a spus lui Alice,nici aici nu s-a tinut de cuvant,nu mai pot avea incredere in el.M-a dezamagit profund de aceasta data.Continui sa ma izbesc de acelasi zid mereu.
Am urcat scarile fara sa ma uit pe unde calc.Am intrat in camera trantind usa furios in urma mea.Mi-am lipit capul de usa,lasand sa-mi picure incet din ochi lacrimi sarate si amare.Simteam in acel moment furie si draci,nervi ce ma faceau sa lovesc puternic usa.Dadeam cu pumnii in ea ,lovind puternic,balansandu-ma si lovind din nou,din nou si din nou,din nou.Sunt ofticata ca dupa cate am patit eu inca continui sa cad in plasa lor.

Dar asta a fost picatura ce a umplut paharul,am sa plec dracului de aici.Am fost batjocorita de multe ori in viata mea,cumplit de rau,dar am jurat ca nu se va mai intampla,si daca vreau ca asta sa se intample trebuie sa plec de aici.Plec departe,undeva unde ei nu o sa ma gaseasca.Unde el nu-mi va mai face rau,undeva unde el sa nu-si mai bata joc de mine.Asta este.Am avut parte de un strop de fericirea.E ca un medicament.Acum ca s-a terminat nu mai am cum sa-mi curat ranile.

M-am dus spre dulap si am tras hainele jos.Toate hainele.Am tras valiza de sub pat si le-am aruncat nepasandu-mi daca lasam ceva in urma.Voi pleca de aici odata pentru totdeauna.Nu ma vor mai vedea nici macar in viselor lor.Visul a fost spulberat.Praful de zane s-a terminat.Ce-mi inchipuiam?Ca o dureze la nesfarsit?Ganduri proaste,ale unei dobitoace,care a crezut ca pana si sufletul ei are o salvare.

-”Bella!!deschide usa!”l-am auzit pe Cullen de pe hol.Dar nu ma intereseaza.Am inchis usa,si voi iesi pe balcon daca este cazul.Dar nu si de aceasta data.S-a terminat cu Bella cea prostuta.Acum singurul meu scop va fi sa-mi duc razbunarea la capat,singurul meu scop de maine va fi sa-l gasesc si sa-l fac sa plateasca pentru fiecare lovitura,pentru fiecare lacrima,pentru fiecare oroare,si toate in amintirea lui.Te voi razbuna.Am promis cu lacrimi de sange si am semnat cu sange ca nu voi murii pana asta nu se va intampla,TU NU AI MURIT IN VAN.ITI JUR ASTA!…

-”Nu fi incapatanata si lasa-ma sa-ti explic!Bella,nu fa o prostie!!!”Dar cuvintele lui erau ecouri pentru mine,nu au sens si nici vreo tinta.El pentru mine e ca un gunoi.Am continuat sa impaturesc.

-”Voi sparge nenorocita asta de usa,daca nu deschizi,Bella!!”poti sa-ti spargi si capul ca pentru mine tot nul ramai.Am terminat de impachetat ,doua lucruri mi-au mai ramas.Sparky,care se joaca neostenit prin gradina si cutia mea.Cutia mea de suflet ,cea care imi da putere.M-am pitit intre canapea si perete si m-am lasat sa cad jos intre spatiul stramt ,m-am pus in pozitie verticala,luand cutia si asezand-o pe genunchii mei.Am deschis-o usor,mirosul de lemn ajungandu-mi la nari,am atins incet catifeaua,mangaind lantisorul pe care cu cateva zile il pusesem aici.El m-a invatat sa zbor,m-a invatat ca nu exista rau pe lumea asta,atata timp cat ne scaldam in iubire,ca atata timp cat ne iubim nimeni nu ne va putea atinge vreodata.Si a avut perfecta.In ciuda a tot ce s-a intamplat a avut dreptate.Alaturi de el pluteam,nu ma putea face nimeni sa sufar,traiam fiecare clipa a vietii.Dar s-a terminat din nou medicamentul,lasand arsuri in inima mea.Astazi s-a facut cenusa.

BUF!o lovitura puternica s-a auzit.Usa s-a trantit puternic de perete iesind din balamale.Se pare ca pana la urma a reusit sa intre,dar sper din nou,ca nu ma va pune pe mine sa-i platesc usa,pentru ca nu o voi face.

-”Bella!!unde esti?nu te ascunde ,stiu ca esti aici!”striga el ,intrand si iesind din baie.Intorsese patul cu fundul in sus,de parca aveam cum sa fiu acolo.A lovit usile balconului,fierband in propiul suc.

-”Iesi de oriunde ai fi Bella!stiu ca nu ai plecat!valiza ta este inca aici!” m-am scufundat si mai mult,dorindu-mi sa fie o gaura in podea,sa ma pierd in ea.

-”Iesi de dupa canapea Bella,si nu te mai purta prosteste!nu te poti ascunde!!”

Cert e ca nu ma ascundeam ,desi asta parea de fapt.Am vrut sa fiu singura cu amintirile lui,dar nici asta nu mai pot.Pentru ca el ii perturba linistea si amintirile.

-”Nu ma port prosteste si normal ca nu pot nici macar sa ma ascund pentru ca asta e talentul tau!!sau ma insel cumva?”

-”Bella-spuse apropiindu-se de mine-eu…eu trebuie sa-ti explic”

-”Nu ma atinge!”am strigat eu,simtind cum inima mi se sparge la atingerea lui.

-”Te rog,Bella,te implor asculta-ma!!”ma implora cu ochii lui verzi,ametitori,dar nu musc de doua ori.

-”Pleaca de langa mine!nu ai ce sa-mi explici!nu mai mult de cat au facut-o ei!!”

-”Unde pleci?arata sfasiat spre valiza.

-”Plec acolo de unde nu ar fi trebuit sa fi plecat nicioadata!

-”La tatal tau?”

-”Nu.”

-”Bella..te implor..asculta-ma!”

-”Nu mai e nimic de spus,s-a spus tot!”

-”Bella!!!asculta-ma!!”

-”Vreau doar sa plec!sa nu mai aud de nimeni si nimic!lasa-ma sa trec”

-”Nu!-spuse luandu-ma de ambele maini,obligandu-ma sa privesc in
ochii lui-nu pleci pana nu-ti explic!”

-”Nu ma poti oprii!”

-”Ba da pot,si nu ma face sa fac asta!”

-”Sa faci ce?”

In locul unui raspuns verbal el isi aseza buzele peste ale mele,formand un sarut.Am incercat sa ma smulg din bratele lui,loveam puternic cu pumnii in pieputul lui,insa nu-i pasa.Bratele lui ma tineau puternic nelasandu-ma sa plec pentru nici-o secunda.Incercand sa scap,m-am dezechilibrat si am cazut cu el de-asupra mea pe canapea”

Sarutul se adancea tot mai mult cu fiecare secunda,iar eu nu faceam nimic ca sa opresc asta.Nu puteam sa ma eliberez din bratele lui.

-”Te rog nu!!”sopteam ,lasand lacrimile sa-mi curga pe obraji.

-”De ce nu?”soptea prin saruturi..

-”Pentru…pentru …ca…eu iubesc pe altcineva”
Sarutul s-a oprit iar ochii lui verzi erau rosii acum.Chipul ii era dezamagitor..

-”Minti!”

-”Nu ,nu mint,iubesc din toata fiinta mea,pe el,pe el care merita!”

-”Si daca il iubesti de ce te saruti cu mine si continui sa-mi dai sperante?de ce ,spune de ce?”parea atat de afectat de parca el chiar ar suferii.

-”Nu ti-am dat nicioadata sperante!m-am rontait eu-si nu eu te sarut ci tu ma saruti!!”lacrimile imi curgeau siroaie,i-am tradat amintirea,i-am tradat dragostea.Ce-am facut???

-”Cine e?spune CINE?parea atat de abatut de parca i-ar fi fost smuls o parte din inima.

-”Nu meriti sa sti!nu esti DEMN de asta”cuvintele mi s-au spart cand le-am rostit,simtind un gol in inima.

-”Spune!s-a apropiat de mine,lipindu-ma de perete.
Ma speria si facea ca inima sa mi-o ia la goana.El nu este asa.Te rog,redevin-o cine erai.

-”Il cheama……-tonul imi tremura…-Tony..”vocea imi era plina de dragoste dar si de tristete la pronuntarea numelui .

-”El..el te iubeste…?”s-a chinuit sa spuna asta,tonul ii era sangerat si atat de chinuit.Tot ce facea era sa priveasca in jos.

-”Tu nu intelegi..”am soptit privind in jos…

-”Ce nu inteleg?”

-”El m-a iubit cum nimeni nu o va mai putea face,doar ca el nu mai e…”am bufnit in plans…intorcandu-ma cu spatele la el,lovind puternic peretele cu pumnii,urland de durere,scotand toata furia din mine la suprafata.

-”Termina!iti faci rau!TERMINA!”

-”Nu ,Edward..nu,asta nu e nimic pe langa ce mi-as putea face!”

-”Shh”-bratele lui atarnau pe umerii mei,intorcandu-ma incet,pozitionandu-ma in bratele lui.

-”Da-mi drumul!”m-am smuncit violent.

-”Asculta-ma!”

-”De ce as face-o?”

-”Pentru..ca…pentru..ca.eu..pentru ca trebuie!”

-”Nu Edward,am mai facut prostia sa te ascult,si priveste urmarile…”

-”Eu..eu..”

-”Tu…tu..imi provoci scarba si repulsie…durere si amaraciune…si sti macar de ce?nu pentru ca as avea fantezii…sau ce probabil iti imaginezi tu acum,ci pentru ca..pentru ca sunt furioasa pe mine insami,pentru ca m-am lasat fraierita a doua oara,cand eu AM JURAT ca nu voi mai permite asta.”

-”Nu ai fost fraierita!INTELEGE ODATA!”

-”A nu?si asta cum se numeste?”il priveam cu ochii plini de indoiala.

-”Daca m-ai lasa sa-ti explic…poate..”

-”Poate as pleca mai repede nu?asta vrei sa spui?”

-”Lasa-ma sa..”dar l-am intrerupt.

-”Nu-ti face griji,voi pleca CHIAR ACUM!te voi scutii de simpla mea PREZENTA!”arcuiam fiecare cuvant.
M-am indreptat spre valiza apucand-o de maner.Cand am trecut pe langa el,el s-a intors furios privindu-ma cu ochii negri.

-”LASA DRACULUI VALIZA AIA NENOROCITA!!!-mi-a smucit valiza si a aruncat-o furios pe usile balconului.

-”FARA VALIZA NU PLECI!.”

-”NU VREAU SA TE ASCULT!”M-AM TIPAT INAPOI.

-”FIR-AR-AL DRACULUI SA FIE CU INCAPATANAREA CE O AI IN CAP!!!!!!!MA VEI ASCULTA FIE CA VREI SAU NU!”ma uitam uimita in ochii lui,o urma usoara de chicot persistand in tonul meu,era rosu la fata,o mica vena uflandui-se la tampla.Mainile lui tineau strans umerii mei,nepermitandu-mi sa ma misc.

-”Voi pleca si fara valiza!”

-”Mai vedeam noi!”‘Cu asta era langa usa.A incuiat usa si cheia a bagat-o in pantaloni.

-”Nu ma face sa…”

-”Sa ce?sa o iei?nu ai de cat!”

-”Edward…lasa-ma sa TREC!”

-”NU VEI TRECE PANA NU-TI EXPLIC!”

-”Te-au scapat in cap cand erai mic?TU NU AUZI CA NU AI CE SA EXPLICI!”

-”Buna gluma,dar nu-mima el sarcastic-Facem un targ?”

-”Esti chiar ipocrit,dupa ce ca-ti bati joc pe seama mea,mai imi propui si un targ?”

-”Daca nu vrei sa asculti,zi!vrei sau nu?”

-”Uimeste-ma!”

-”Ma asculti,fara sa ma intrerupi,si daca nu ti-o convenii ce ti-oi spune,iti dau cheia,si esti libera sa pleci ,chiar eu iti deschid usa.!”

-”Si daca nu?!!”

-”m-a privit pe sub gene-razand ca un idiot-Atunci,nu-ti ramane decat sa-mi iei cheia!Tu alegi!”

La dracu!Cu toata prostia din capul lui,era istet cat de cat,dar nu am de ales.Nu o sa ma injosesc in fata lui,lasandu-l sa se joace cu mine,dandu-mi plasa.O sa-l ascult,desi stiu ca o sa-mi intre pe o ureche si o sa iasa pe alta.

-”Nu-ti garantez ca o sa aiba vreun rod ceea ce-mi vei spune.Esti patat in fata mea.”

-”Nu precipita lucrurile!Aseaza-te!”

-”Nu,prefer sa stau in picioare!Nu o sa dureze!”

-”a -ras-turbam cand facea asa-Cum vrei!eu o sa stau pe canapea!”
S-a asezat in pozitie verticala pe canapea,privirea imprimandu-i-se pe tavan.A lasat cateva suspine sa-i cada ,de parca se temea de ceva.Era si logic.Si tot nu intelegeam de ce-i pasa atat de mult parerea mea?si-a implinit scopul,si-a batut joc,acum ar trebui sa sarbatoreasca,sa chefuiasca,sa rada de mine.Dar ce e amuzant este ca nu i-am dat sperante,de fiecare data cand ramaneam singuri el era cel ce ma saruta,nicioadata nu i-am raspuns,si daca am facut-o a fost pentru ca…pentru ca tanjeam dupa cineva cu care sa vorbesc,sa simt putina protectie.Dar nicioadata mai mult.Sentimentele mele nutresc pentru el,si asta trebuie oprit,pana nu va fi prea tarziu.

-”Stii…de cand te-am cunoscut,de cand ai venit in liceu,am avut o pornire impotriva ta,mereu ma enervai,si nu pierdeai nici-o ocazie sa ma faci sa ma simt prost.”

-”Asta face parte din pariu?Ma faci sa pierd timp pretios!Treci la subiect!”

-”Zilele treceau-reia el,neluandu-ma in seama-tu erai tot mai inversunata impotriva mea,imi faceai zilele negre-rade-imi stricai intalnirile,te comportai-ciudat-chiar daca ne uram,aveam ceva in comun,si inca nu stiu ce,dar ceva ne uneste,ceva ,ceva foarte puternic.De parca este cineva sau ceva,care face cum face si ne aduce tot mai aproape.-Anthony!am raspuns in mintea mea.Am scapat o lacrima,dar am sters-o fara ca el sa vada-si cand credeam ca totul merge mai bine,noi sa fim prieteni,sa atingem acest pas,m-am saturat sa ne certam,ne comportam prosteste-Ma faci proasta?-si-a dat ochii peste cap si a reluat-apare idiotul ala de pariu…”

-”Stiu si asta,pierd timp,Edward unde vrei sa ajungi?”

-”Tu nu intelegi,in mine se da o lupta,in sufletul meu e un razboi,doua tabere care se urasc dar si plac in acelasi timp.Ceva e la mijloc.cum pot sa castige?cum pot sa se infranga una pe alta cand acel ceva e la mijloc?e intre ei.Jessica a spus adevarul,am facut un pariu.
Atat mi-a trebuit pentru ca m-am indreptat spre usa.I-am dat o palma usii,de parca avea ea vreo vina.Era doar o prostie facuta de mine.

-”Dar nu te implica pe tine…cel putin nu in mod direct!”

Si-a indreptat chipul spre al meu,ochii intersectandu-se.Chipul ii era macelarit de durere.Il strapungea si mi se strangea sufletul vazandu-l asa,nu stiu motivul.Chiar nu stiu…Ochii mei si ochiul mintii erau acoperiti de o ceata groasa.

-”Pariul acela l-am facut de mult…inca de cand eram in scoala.Eram atat de infuriat pe tine,pentru ca tot ce faceai era sa-mi strici tot ce realizam,patinoarul,restaurantul,si multe altele.Dar am luat vacanta si l-am dat uitarii.Cel putin pana acum cateva zile..cand l-am inflorit..sau mai bine spus-dus la capat.

-”In ce consta pariu ala?vocea imi era ragusita…sparta.

-”Mi-a aruncat o privire indurerata,-nu gandeam pe atunci Bella,cel putin nu cum gandesc acum..”

-”SPUNE!”

-”l-am platit unui tip 100 de dolari sa te cucereasca!dupa..dupa care sa-ti dea cu flit!”

-”CE?!!am soptit cu lacrimile pe obraz.

-”Am auzit discutia ta cu Alice,ca trebuie sa iesi cu cineva,si totul s-a miscat in capul meu.Il cunosteam pe tip,stiam ca era un tocilar si ar face orice pentru putina popularitate,L-am sunat si am infaptuit un plan,un plan macabru.

-”Tu…tu..vrei sa spui…ca…ca..el…el .DUMNEZEULE!”

-”Am fost un prost Bella.Nu totul a mers asa cum vroiam.Sau cum planuisem.Chiar deloc.Cand te-am vazut aranjata si galanta,am simtit un ghimpe in inima,nu-l voiam in preajma ta.Nu vroiam sa te duci cu el.Nu vroiam ca planul sa mi se implineasca.Simteam ca innebunesc,cand l-ai sarutat atunci.Imi iesisem din minti,v-am urmarit la restaurant,am incercat sa..sa..impiedic intalnirea.Chiar nu vroiam sa-ti placa de el.Intr-un fel am reusit,pentru ca a doua zi,sau a treia,nu mai stiu exact,l-am sunat si i-am spus sa o lase moale,balta.Nu mai vroiam sa continui.Nu-mi pasa de pariu.Chiar daca in anul urmator ma barfeau toti,in loc sa ma laude ca ”ti-am facut-o!”si sa-ti rada in fata,ma simteam murdar,,jegos.Nu eram eu.Simteam ca dezamagesc.Tu nu meritai ce-ti faceam.Asa ca am pus punct.

-”De ce Edward?va-ti batut joc…e ..DUREROS si JOSNIC.
Imi simteam lacrimile pe fata,nu-mi vine sa cred ,caci Criss a facut asemenea lucru.E josnic din parte lui.Ma scarbeste.Toti ma scarbesc.

-”Eram gelos Bella.Tu imi furai populariatea si dincolo de zidurile scolii.Te intelegeai cu fratii mei in timp ce eu pierdeam puncte.Tu te bagai in ceea ce mi-e imi apartinea de drept.Nu era corect Bella…cel putin asa gandeam atunci.Am crezut ca daca iti dau lovitura de gratie ,iti va mai scadea din curaj.Dar am fost slab,neputincios.Nu puteam sa fac asta,nu tie.

-”Nu stiu ce sa spun!”m-am asezat pe pat,privind in fata dezgustata.

-”Imi pare rau Bella!”

-”Si mie..imi pare rau ca am crezut ca am putea devenii prieteni,fara sa ne mai razboim.dar pentru a zecea-suta- mia oara m-am inselat.”

-”Asculta Bella!am facut o greseala,dar asta a fost atunci..acum ..e altceva..!”

-”Da-mi cheia Edward!”

-”N..u..Bella..te implor..n..u..”tonul ii era slab,era in picioare in fata mea.

-”Cheia Edward!am facut un targ iti amintesti?!”
S-a prabusit langa pat,si pot sa jur ca am vazut doua lacrimi.Mi se spargea inima,dar nu era momentul.

-”Inca mai e timp sa te razgandesti…”

-”Pentru ultima data .CHEIA!”
Si-a pus mainile in cap,scotand cheia ,dandu-mi-o.Am smuls-o din mainile lui,indreptandu-ma spre usa.

-”Bella..a soptit..strangulat-te implor,nu-i spune nimic lui Alice.O sa ma urasca!”

Nu am spus nimic doar am deschis usa,alergand in jos pe scari,neuitandu-ma in urma.O sa vin dupa lucrurile mele mai tarziu.Nu acum,cand inima imi este rupta in doua,nu acum cand toata lumea mea a luat-o in jos.

––––––––––––––––––––––
Buna.
A sosit si capitolul 27.

Sper sa va placa si daca nu,sa spuneti de ce.

Dar am un anunt de facut.

Stiu ca s-ar putea sa ma injurati dar e posibil sa suspend ficul.Cel putin pe timpul verii si posibil de tot.Cand voi incepe clasa a 9-a voi fi departe de casa,voi sta la internat,si cand vin in week-end,normal ma odihnesc.As putea totusi sa scriu,daca as sti ca m-ati incuraja si voi.
Eu nu ma rog de nimeni,daca voi nu vreti sa comentati e problema voastra.Eu le multumesc mult celor care au fost si sunt cititori fideli,care m-au incurajat si mi-au dat starea de a continua.
In cazul in care il suspend,nu stiu cand il voi relua.Dar ma voi ocupa in de Corason si Who do you choose si celelalte doua.
Imi pare rau,dar la acest fic imi este cel mai greu de scris.Pentru ca nu e de jucat cu Bella si Edward,mai ales in perioada asta,cand totul ar avea sa se complice.
Voi decideti.
Fetelor ato avut banchetul?cum a fost?;))